Unii adulți se cred ajunși la nivelul educațional maxim și, împinși de conjunctură, vor să-i ajute pe ”cei mici” dându-le câte o lecție de dezvoltare educativă. Însă, dacă nu știi s-o transmiți, tu, adultule, ai nevoie, la rândul tău, de o lecție educativă.


De exemplu, dacă vrei să-i arăți unui copil, adolescent (necunoscut) că a făcut ceva greșit, după ce-i transmiți mesajul care ar trebui să îi îndrepte atitudinea, nu ar trebui să îl ”alinți” cu ce observi la prima vedere uitându-te la el, precum urechiatule, sau bubosule, ori chiorule etc. În primul rând, copilul, adolescentul este în creștere, în continuă schimbare. Nu mai discut că ar trebui să știi până la vârsta asta, când te crezi mare, că nu ar trebui să te legi de defectele celorlalți, trecătoare sau nu. Până la urmă, nici tu nu ești Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Albă-ca-Zăpada...
Așa că, ar trebui să înveți să vorbești dacă vrei să educi pe cineva. Dau un exemplu, dacă un copil, adolescent iese dintr-un bloc și lasă ușa să se trântească, pentru că asta este impresia inițială, este de ajuns să-i spui să fie mai atent, pe viitor, cu ușile. Asta ca să fie o educație la modul general, să înțeleagă acel copil, adolescent că ar trebui să fie mai atent cu toate ușile, nu doar cu aceea.

”Întotdeauna există o explicație”

Asta, dacă nu reușești să discuți cu el și să afli motivul pentru care a lăsat ușa să se... trântească. Poate a crezut că este acel tip de ușă de care nu trebuie să tragi, să o lași să se închidă singură pentru că altfel se strică.
Adevărat, s-ar putea spune că ar fi trebuit să își dea seama atunci când a intrat (în cazul în care acum discutăm de momentul ieșirii lui dintr-o clădire) că acea ușă, dacă o lași să se închidă singură, se trântește... Dar tot adevărat este că există posibilitatea ca acel copil, adolescent să fi intrat cu un adult care a știut cum se închide ușa respectivă sau, fiind adult este logic că știe mai multe, inclusiv să fie precaut și să ia treptat închiderea unei uși...
Poate era și un anunț pe ușă de atenționare cu privire la modul de închidere a acesteia, dar poate nu l-a văzut. Cui nu i se întâmplă de atâtea ori să nu observe ceva?

Sau exemplul celebru cu cedarea locului în mijlocul de transport. Sunt de acord să te ridici de pe scaun și să lași să se așeze o persoană în vârstă, o femeie gravidă, un om căruia îi este rău etc. Dar să ajungi să te legi de un copil, adolescent făcându-l în fel și chip, rămâne discutabilă educația ta ca adult. Considerându-l needucat, este și aceasta doar o posibilitate dintr-o gamă largă de probabilități. De ce, înainte de a sări cu gura pe el (cum se spune, tot autobuzul/tramvaiul/troleibuzul), nu îl întreabă nimeni de... sănătate. Poate chiar îi este rău.

Nu uita, vorba aia, întotdeauna există o explicație. Doar după ce afli motivul pentru care a acționat o persoană contrar regulilor general valabil educative, abia atunci vino cu lecții educative.

Eu zic că, dacă tot ne dăm profesori, să o facem cum trebuie. Și să mai deschidem fereastra sufletului, să fim mai buni unii cu alții, pentru a avea reacții frumoase și... educative.


VEZI mai jos alte postări (inclusiv link-uri publicitare, dacă vrei să le eviți)